Polizaharide

PoliZaharide

        Celuloza şi amidonul sunt două polizaharide care se găsesc în natură, în compoziţia
majorităţii plantelor. Ele au formula moleculară H(C6H10O5)nOH, unde n reprezintă gradul de
policondensare.

        CELULOZA

        Prin hidroliza avansată a celulozei se obţin un număr mare de molecule de
β-D-glucopiranoză. Celuloza s-ar obţine teoretic prin policondensarea a n molecule de
β-glucopiranoză unite între ele în poziţiile 1-4; n variază între 300 şi 3300.

        AMIDONUL

        Din punct de vedere al compoziţiei chimice, amidonul nu este o substanţă unitară, fiind
format din două polizaharide: amiloză şi amilopectină.
        Amiloza este partea solubilă din amidon şi reprezintă 10 - 20% din masa lui. Ea
reacţionează cu iodul la rece şi dă o coloraţie albastră intensă. Prin hidroliza avansată a amilozei
se obţin un număr mare de molecule de α-D-glucopiranoză.
        Amiloza se formează, teoretic, prin policondensarea a n molecule de α-D-glucopiranoză
unite între ele în poziţiile 1-4; n variază între 200 şi 1200. Formula de structură a amilozei este:

    Amilopectina reprezintă 80 - 90% din masa amidonului, este insolubilă în apă şi dă cu
iodul o coloraţie slabă violaceu-purpurie. Amilopectina are structură ramificată şi teoretic se
obţine prin policondensarea a n molecule de α-glucopiranoză unite între ele în poziţiile 1-4 şi,
din loc în loc, în poziţiile 1-6; n variază între 6000 şi 36000. Formula de structură a
amilopectinei este:

        HIDROLIZA AMIDONULUI

        În mediu acid, la încălzire, amidonul poate să hidrolizeze complet şi trece cantitativ în
α-glucopiranoză:

        În organism, amidonul este hidrolizat enzimatic, de către enzimele numite amilaze.
Acestea transformă amidonul în dextrine (polizaharide cu masă molară mai mică decât
amidonul) şi maltoză (dizaharidă).
        Hidroliza enzimatică a amidonului stă la baza metodei de obţinere a etanolului (alcool
etilic) din amidonul conţinut în diferite produse vegetale. Materialul vegetal mărunţit este pus în
contact cu amilaza conţinută în boabele de orz şi, în timp, are loc hidroliza amidonului, până la
maltoză şi apoi la glucoza. Pentru a obţine în final alcoolul etilic se adaugă drojdie de bere:

ÎNTREBUINŢĂRI ALE ZAHARIDELOR

Zaharidele sunt componente esenţiale ale tuturor

 

organismelor, atât din regnul animal cât şi din cel vegetal.
Glucoza este folosită în medicină, deoarece este un compus uşor
asimilabil în organismul uman şi bun furnizor de energie.
Industrial, glucoza se întrebuinţează la prepararea produselor
zaharoase, a pastilelor de vitamina C, în industria textilă şi la
fabricarea oglinzilor.Zaharoza este folosită aproape
exclusiv în alimentaţie. În plante,
polizaharidele au rol de suport
(celuloza) sau de rezervă energetică
(amidonul). În organismele animale,
reprezintă o importantă sursă de
energie.
Monozaharidele şi polizaharidele
sunt compuşi indispensabili pentru
viaţa plantelor şi a animalelor şi au
aplicaţii practice în viaţa de zi cu zi a
oamenilor.